Lumea asa cum sunt
vârful tocit al unui papuc de satin
i-a luat mult timp minții mele să ajungă în palatul unui împărat recunoscut pentru tristețea lui atât de singur încât până și gândurile îl părăseau uneori rămânea, atunci, cu capul gol și puteam să gândesc în locul lui câteva minute
vârful tocit al unui papuc de satin
i-a luat mult timp minții mele să ajungă în palatul unui împărat recunoscut pentru tristețea lui atât de singur încât până și gândurile îl părăseau uneori rămânea, atunci, cu capul gol și puteam să gândesc în locul lui câteva minute
micro-scop
vestea zboară pe deasupra noastră cu aripile lăbărțate secătuite de distanțe ferindu-se de împovărări inutile de vânt potrivnic de gheață de arșiță vestea ne vede pe toți în egală măsură ne deslușește rapid cefele sau chipurile în funcție de ora
micro-scop
vestea zboară pe deasupra noastră cu aripile lăbărțate secătuite de distanțe ferindu-se de împovărări inutile de vânt potrivnic de gheață de arșiță vestea ne vede pe toți în egală măsură ne deslușește rapid cefele sau chipurile în funcție de ora
când
când primăvara purta fuste scurte și îi pipăiam pulpele cu vântul din vârful degetelor noastre când viețile noastre erau rotunde și nu izbuteau să rănească pe nimeni când muzica era alb și negru când trupurile noastre vorbeau în somn circulând
când
când primăvara purta fuste scurte și îi pipăiam pulpele cu vântul din vârful degetelor noastre când viețile noastre erau rotunde și nu izbuteau să rănească pe nimeni când muzica era alb și negru când trupurile noastre vorbeau în somn circulând
galben
(lui Octave Blenchea) sub abajurul galben din bucătăria înghețată da chiar acolo unde începeau să fiarbă pentru prima oară gândurile din carne după ce simțiseră gloanțele reci ale primelor sfârcuri pe piele după ce se prăbușiseră tulburate sub elefanții de
galben
(lui Octave Blenchea) sub abajurul galben din bucătăria înghețată da chiar acolo unde începeau să fiarbă pentru prima oară gândurile din carne după ce simțiseră gloanțele reci ale primelor sfârcuri pe piele după ce se prăbușiseră tulburate sub elefanții de
marele spectacol și splendida lui inutilitate
Ce s-a întâmplat azi noapte – 7-1 Germania-Brazilia – și ce a urmat nu fac altceva decât să-mi susțină convingerea că fotbalul nu e un sport. Fotbalul este un joc, pe alocuri frumos și spectaculos, extrem de accesibil oricui și
marele spectacol și splendida lui inutilitate
Ce s-a întâmplat azi noapte – 7-1 Germania-Brazilia – și ce a urmat nu fac altceva decât să-mi susțină convingerea că fotbalul nu e un sport. Fotbalul este un joc, pe alocuri frumos și spectaculos, extrem de accesibil oricui și
dintr-un anumit punct de vedere
orice vierme pe care-l strivim e un pas înapoi spre cer pot să jur că am văzut doi munți încăierându-se pentru o vale înflorită râvnim ca să nu povârnim am crezut mereu că rinocerii sunt niște animale cerești ca să
dintr-un anumit punct de vedere
orice vierme pe care-l strivim e un pas înapoi spre cer pot să jur că am văzut doi munți încăierându-se pentru o vale înflorită râvnim ca să nu povârnim am crezut mereu că rinocerii sunt niște animale cerești ca să
jurnal: drumul cel mai scurt, vă rog
o anumită doză de tristețe când te oprești în mijlocul unei tristeți ca și cum ai vrea să-ți dai seama ce se întâmplă și realizezi că nu există niciun mijloc de a o consuma până la capăt de a fi
jurnal: drumul cel mai scurt, vă rog
o anumită doză de tristețe când te oprești în mijlocul unei tristeți ca și cum ai vrea să-ți dai seama ce se întâmplă și realizezi că nu există niciun mijloc de a o consuma până la capăt de a fi
judecata de apoi nouăsprezece
– Și?, întrebă Vocea. – În realitate ești mai gras, răspunse Domnul P.
judecata de apoi nouăsprezece
– Și?, întrebă Vocea. – În realitate ești mai gras, răspunse Domnul P.
judecata de apoi optsprezece
– Și?, întrebă Vocea. – Încerc să mă axez pe dezaxare, răspunse Domnul P.
judecata de apoi optsprezece
– Și?, întrebă Vocea. – Încerc să mă axez pe dezaxare, răspunse Domnul P.
scrisoare către fiii voștri
dragii mei, îmi pare atât de rău că nu o să mai purtați haina mea din blană de oaie în drum spre școală cu mușchiul sprinten către fata cu ochii verzi care privea cu jind spre alți băieți cu sufletul
scrisoare către fiii voștri
dragii mei, îmi pare atât de rău că nu o să mai purtați haina mea din blană de oaie în drum spre școală cu mușchiul sprinten către fata cu ochii verzi care privea cu jind spre alți băieți cu sufletul
mai încet
să cădem ca niște frunze uscate pe fundul sufletului dansând câteva clipe în aer ca și cum am fi teribil de fericiți să-ți arăt lumea din spatele tău poate și tu la fel să așteptăm acolo jos printre furnici într-o
mai încet
să cădem ca niște frunze uscate pe fundul sufletului dansând câteva clipe în aer ca și cum am fi teribil de fericiți să-ți arăt lumea din spatele tău poate și tu la fel să așteptăm acolo jos printre furnici într-o