The World As I Am
zăpada e un porc
(apariţie postumă) vino, dragul meu, să golim carcasele astea de amintiri ia-mă de mână să începem dansul caltaboşului să ne aducem aminte de războaiele cu sângerete cum zburau pe deasupra noastră proiectile din tobă de calibru mare vino să facem
zăpada e un porc
(apariţie postumă) vino, dragul meu, să golim carcasele astea de amintiri ia-mă de mână să începem dansul caltaboşului să ne aducem aminte de războaiele cu sângerete cum zburau pe deasupra noastră proiectile din tobă de calibru mare vino să facem
veioză de vânzare
Am o veioză de vânzare. O am din copilărie. Am învăţat cu ea, am citit împreună cărţile lui Jules Verne şi Dumas, literatura obligatorie, am răsfoit un număr tocit din Bravo, apoi am admirat tensionaţi spread page-ul din Playboy (la
veioză de vânzare
Am o veioză de vânzare. O am din copilărie. Am învăţat cu ea, am citit împreună cărţile lui Jules Verne şi Dumas, literatura obligatorie, am răsfoit un număr tocit din Bravo, apoi am admirat tensionaţi spread page-ul din Playboy (la
adresă oficială nr.466
Înregistrată pe trotuarul din dreapta al Dealului Mitropoliei, în relativ gura mare, la 12 decembrie 2010, pe-nserat, fără mijloace de interceptare ambientale, fără surse video. Doar surse. Stimate Domnule Dumnezeu, Dați-mi, vă rog, sănătate ireproșabilă, de cristal, de diamant chiar,
adresă oficială nr.466
Înregistrată pe trotuarul din dreapta al Dealului Mitropoliei, în relativ gura mare, la 12 decembrie 2010, pe-nserat, fără mijloace de interceptare ambientale, fără surse video. Doar surse. Stimate Domnule Dumnezeu, Dați-mi, vă rog, sănătate ireproșabilă, de cristal, de diamant chiar,
gândurile umblă în cămaşă de noapte
Acum 40 de ani a intrat un domn în camera mea. O cămaşă bleu, puţin roasă la manşete. Puţin prea descheiată, după gustul meu. Pantaloni gri; dungile puţin strâmbe. Asta îmi aduc aminte. Nu-mi mai aduc aminte ce pantofi purta.
gândurile umblă în cămaşă de noapte
Acum 40 de ani a intrat un domn în camera mea. O cămaşă bleu, puţin roasă la manşete. Puţin prea descheiată, după gustul meu. Pantaloni gri; dungile puţin strâmbe. Asta îmi aduc aminte. Nu-mi mai aduc aminte ce pantofi purta.
să discutăm despre linii
bine, ştii că dacă începem discuţia asta, n-o s-o terminăm niciodată eşti un nesimţit discuţia asta despre liniaritate, platitudine, rectitudine nu are cum să se termine din moment ce discutăm despre linii drepte eşti un nesimţit relativ degeaba implici relativitatea,
să discutăm despre linii
bine, ştii că dacă începem discuţia asta, n-o s-o terminăm niciodată eşti un nesimţit discuţia asta despre liniaritate, platitudine, rectitudine nu are cum să se termine din moment ce discutăm despre linii drepte eşti un nesimţit relativ degeaba implici relativitatea,
avioane din scorţişoară
– e mai bine să scrii noaptea domnule noaptea femeile sunt atât de goale încât singurul lucru pe care-l poartă este mătasea transparentă şi mincinoasă a unei şoapte noaptea poezia este cel mai tăios adevăr avioanele sunt făcute din scorţişoară
avioane din scorţişoară
– e mai bine să scrii noaptea domnule noaptea femeile sunt atât de goale încât singurul lucru pe care-l poartă este mătasea transparentă şi mincinoasă a unei şoapte noaptea poezia este cel mai tăios adevăr avioanele sunt făcute din scorţişoară
şrapnel
când te-am cunoscut aveai o dâră groasă de sânge pe obraz aproape închegat nu m-ai lăsat să te ating pe obrazul aspru cu barba crescută de peste două săptămâni cu sânge acum cu răni cu saliva încrustată în nopţile când
şrapnel
când te-am cunoscut aveai o dâră groasă de sânge pe obraz aproape închegat nu m-ai lăsat să te ating pe obrazul aspru cu barba crescută de peste două săptămâni cu sânge acum cu răni cu saliva încrustată în nopţile când
am fost patru
Situația a devenit pur și simplu insuportabilă: imediat sub omoplatul drept îmi crește a patra mână. Mi-a fost greu și așa, cu trei, dar cu patru? Patru?! Doctorul Popovici era pur și simplu disperat; îi era teamă să alerteze lumea
am fost patru
Situația a devenit pur și simplu insuportabilă: imediat sub omoplatul drept îmi crește a patra mână. Mi-a fost greu și așa, cu trei, dar cu patru? Patru?! Doctorul Popovici era pur și simplu disperat; îi era teamă să alerteze lumea
Să ne ţinem de mână şi să ascultăm reclame
Ce frumos e să ne gândim la lucruri frumoase, iubito, iubitule, să visăm uite-aşa, cu ochii deschişi, proptiţi de jaluzele, lipiţi de ferestrele spălate proaspăt cu cel mai bun detergent, că plecăm în ţări îndepărtate, parfumate, cu o cursă low-cost
Să ne ţinem de mână şi să ascultăm reclame
Ce frumos e să ne gândim la lucruri frumoase, iubito, iubitule, să visăm uite-aşa, cu ochii deschişi, proptiţi de jaluzele, lipiţi de ferestrele spălate proaspăt cu cel mai bun detergent, că plecăm în ţări îndepărtate, parfumate, cu o cursă low-cost
Faruri ştirbe
M-am aşezat la masa de scris. Trebuia să-i scriu. Trebuia să-i scriu ceva, orice. Mi-am adus aminte, ca de fiecare dată, de o grămadă de istorii comune. Pe unele le-am mai povestit. Pe cea mai amuzantă dintre ele o spun
Faruri ştirbe
M-am aşezat la masa de scris. Trebuia să-i scriu. Trebuia să-i scriu ceva, orice. Mi-am adus aminte, ca de fiecare dată, de o grămadă de istorii comune. Pe unele le-am mai povestit. Pe cea mai amuzantă dintre ele o spun
În mod sigur există ceva apos între noi
Desigur, putem fi nişte palme înfricoşătoare care se strivesc una pe cealaltă, uşoare ca un fulg, întinse ca o durere, dar uite că n-am reuşit să fim. Desigur, putem asculta muzică prin urechile noastre imense, subţiri ca o emoţie, dar
În mod sigur există ceva apos între noi
Desigur, putem fi nişte palme înfricoşătoare care se strivesc una pe cealaltă, uşoare ca un fulg, întinse ca o durere, dar uite că n-am reuşit să fim. Desigur, putem asculta muzică prin urechile noastre imense, subţiri ca o emoţie, dar
Ce bine-ți stă, Zamfiro
Noaptea îl mușcă de jugulară ca pe un pui de căprioară: curajul i s-a scurs aproape dureros prin vine până sub tălpi, lipindu-l de începutul de potecă. Nimic nu-l mai putea convinge să intre în pădure. E noapte, e urât,
Ce bine-ți stă, Zamfiro
Noaptea îl mușcă de jugulară ca pe un pui de căprioară: curajul i s-a scurs aproape dureros prin vine până sub tălpi, lipindu-l de începutul de potecă. Nimic nu-l mai putea convinge să intre în pădure. E noapte, e urât,
A Bridge Too Far
In 1977, la doi ani dupa durerosul final (pentru SUA) al razboiului din Vietnam, Richard Attenborough scotea acest film neobisnuit despre un alt razboi. Dat fiind contextul, te-ai astepta ca A Bridge Too Far sa fie o pelicula fie de
A Bridge Too Far
In 1977, la doi ani dupa durerosul final (pentru SUA) al razboiului din Vietnam, Richard Attenborough scotea acest film neobisnuit despre un alt razboi. Dat fiind contextul, te-ai astepta ca A Bridge Too Far sa fie o pelicula fie de