micro-scop
vestea zboară pe deasupra noastră cu aripile lăbărțate secătuite de distanțe ferindu-se de împovărări inutile de vânt potrivnic de gheață de arșiță vestea ne vede pe toți în egală măsură ne deslușește rapid cefele sau chipurile în funcție de ora la care ne survolează și nici nu-i simțim ușurătatea sau apăsarea e o veste fără niciun fel de greutate sau importanță poate însemna totul sau nimic viața sau moartea vestea ne prinde mereu total nepregătiți cu palma pe obrazul altcuiva cu gândurile cufundate în risipă cu cerul ochilor acoperit de nori sângerii cu părul răvășit de respirații necunoscute cu mucii șterși de o bunică moartă de secole cu pielea zgribulită de atingerea unor sfârcuri de smoală cu ficatul zdrențe de la așteptări și ratări cu pulpele strângând atent zeama unui sex străin cu tâmpla așezată cuminte pe buturuga vieții cu urechile ciulite la foșnetul pădurilor de rochii cu visurile curmate mereu la jumătate și trimise apoi prin lume niște somnambuli bizari din vintrele cărora țâșnesc lumile noastre imposibile vestea ne prinde pe toți prinși mereu cu altă treabă să ștergem mucii unei bunici moarte de secole de exemplu foto ©Rareș Petrișor |