(*bucăți din ideea unei cărți pe care am visat-o azi noapte)

în frigul acela de început de ianuarie fumam o țigară maro subțire furată din proviziile strategice făcute pentru doctori doctorii priveau înfricoșați pe sub obloane unii aveau valută

‘ce-o să se întâmple acum?’

nu s-a întâmplat nimic și-au văzut liniștiți de valuta lor trenurile s-au numit altfel străzile s-au numit altfel până și niște orașe s-au numit altfel în rest nimic ultimul bec ars de pe strada noastră a fost schimbat abia ieri când deja trecuseră peste douăzeci de ani pe strada paralelă mai rămăseseră doar câteva case locuite era mereu liniște tânjeam după praful pe care-l ridicam în aer cu tenișii noștri rupți acum numai câțiva ani cu cauciucurile bicicletelor noastre cu pene de porumbel prinse peste spițe ca să dea un ton mai grav alunecării prin copilărie cu abțbilde cu Sandra și Johnny Depp lipite pe aripi cu claxoane electrice de toate culorile grase ca niște caltaboși adăpostind fiecare câte o baterie groasă elba R20

apoi mi-a plecat un prieten în Germania ‘legal’ el și alte sute de mii milioane de păsări încete leneșe schimbând patrii abandonând îndurerate cuiburi construind altele cu încăpățânare disperate fugind din stoluri fugind de durere crescând în umbră mirosind a căpșune a haznale a baruri și vase de croazieră a spitale în care distanța miroase a linoleum nou și carpetă în saloane

și țara începea să se îngrașe fericită îmi curgea pepsi prin vene apoi coca cola apoi sucurile rio apoi primul angro și-am deschis un mic butic cu amicul C. căram sucuri parmalat cu cârca la prima oră și șampanie angeli pișcoturi (să meargă cu șampania, ne-am gândit) îndesam totul într-un oltcit cu motor franțuzesc factura aștepta amenințătoare sub parbriz ne-au spart geamurile pentru că aveam prețuri prea mici am ieșit și din afaceri

dârdâiam dimineața de dimineață în troleibuzul gol care mă ducea în cartierul Presei acolo dârdâiam în sala de curs serile ne adunam în jurul vreunui reșou ne pierdeam cu privirile în labirintul ăla încins cu o mână pe gâtul unui gambrinus la sticlă de 1l și cu cealaltă mângâind o încheietură străină apoi niște chiloți mereu aceeași culoare apoi făceam întuneric și ni se auzeau sexele ca niște melci striviți cu lentoare nu scoteam niciun zgomot întunericul era sfânt nici nu mai știam dacă aerul tremurat sufla din nările unui orgasm sau din șobolanii de la dușuri unde curgea numai apă rece uneori

după primele perechi de țâțe cu sigla tvr în colț am făcut contrabandă cu țigări winchester în cămin apoi bere apoi sticksuri apoi dă-mi și mie o sută de lei o săptămână și ușile sparte și bătăile cu moldovenii care ne furau saltelele când eram la cursuri și au apărut mașinile second hand hainele second hand primul card sexele ni se auzeau tot ca niște melci

m-am înscris la televizor goldstar obligatoriu trebuia să fii membru de sindicat n-am vrut să mă înscriu așa că am ratat șansa dar am cumpărat unul nou cu cinșpe mii de lei adaos l-am dus părinților telecomanda goldstarului ne-a uimit ore în șir ce contrast frumos ce culori rebengiuc și hârtia igienică roz execuția ceaușeștilor un soldat stingher răsucindu-i cu fața spre cameră am văzut în filme că se poate țipa în futut fără să fie porno am început să țipăm a apărut internetul dial-up și ne futeam cu țipete în timp ce încărcam fotografii de pe internet trimise de N. de prin tot felul de locuri de pe unde a lucrat

și pe primul card bancar aveam desenat un leu oribil pe fond verde mulți au plecat în străinătate unul s-a sinucis altul a înnebunit înghițeam cu înghițituri uriașe tot ce se întâmpla am plâns cu primul pașaport în mână beam și fumam mult apoi beam și fumam din nou

încet încet înghițiturile noastre sexele noastre viețile noastre au început să deranjeze s-au tras linii discrete apoi tot mai viguroase sisteme de alarmă legi limuzine partide aceiași aleși țâțele de la televizor și din reviste erau tot mai mari și se vedeau tot mai bine primul ericsson cu clapeta nokia banană un bmw 318i de la un arab cu $1350 kebab șaorma primul cash and carry restaurante vărsături și indigestii fugit cu banii furtul secolului coadă la cielo și tico cu intervenții dacă vrei

ți-ai luat banii de la fni?

începuserăm să deranjăm tot mai mult România se pierduse undeva între chenzină și lichidare se ascunsese sub leul acela oribil se furișase printre melcii sexelor noastre se stinsese printre aerul tremurat al șobolanilor de prin dușuri se făcuse nevăzută în spatele baxurilor cu sucuri rio de prin angrouri se înnodase în maieurile chinezești cum le dați doamnă? se scufundase în sticlele groase de lapte cu gâturi ca niște cururi acoperite cu staniol pe care hoațele de la magazine netezeau data producției se dizolvase în cafeaua jacobs în kentul la liber în alegerile libere în flegma pe care o adunam în gât și cu care nu știam ce să facem frica arma cea mai la îndemână căcatul argumentul suprem

o smoală urât mirositoare în care m-am îmbăiat zi de zi după ce m-am bărbierit și mi-am zis că o să reușim să construim capitalismul nostru apoi mi-am pus cămașa bună și-mi plăcea cum aerul infect al orașului se strecoară printre piele și cămașa de poliester spălată cu dero inteligent

bună ziua, doamna M. toate bune, desigur, mulțumesc de întrebare.

foto ©Rareș Petrișor