mai întâi te umple vremea în care vrei să umpli totul

hârtii pereți femei pahare

din sânge îți curg zâmbete apetit pentru durere sete de fericire ai putea deschide lesne o afacere un magazin în care să tot vinzi bucăți de suflet e mare e imens prinzi păsări din zbor le înmoi ciocul în vin și scrii mă consum pe pulpa unei femei care a așteptat osutăpatruzecișiopt de ani să ți se dea

vine și vremea în care hârtiile încep să scârțâie sângele se mai îngroașă zâmbetele ies mai greu ca dopurile de plută te uiți peste umăr din dopurile de plută ți-ai făcut o barcă în care nu vrei să te mai urci din ea îți zâmbesc amintiri la fel de frumoase dar cu sânii un pic mai lăsați în față e un vapor pe care nu mai poți să-l prinzi și înoți relativ calm fără riscuri încercând să lași barca în urmă și să prinzi vaporul furtuni te lasă fără vlagă în iureșul ăsta asurzitor vezi corăbii sfărâmându-se oameni povestindu-ți viața în timp ce se prăvălesc peste bord sirene cu trupuri jumătate putrede care-ți zâmbesc șăgalnic dar nu te mai pot duce undeva butoaie cu vin acru pe care dacă te-ai urca pământul s-ar vedea poate mai aproape cărți îmbibate cu apă al căror înțeles se pierde ți se pierde te pierde

te îmbraci în vremea în care vrei să golești totul hârtii pereți femeie pahare ridici ușor pălăria saluți respectuos și păstrezi un zâmbet numai pentru tine

foto ©Rareș Petrișor